BUCAKTA YAŞAYAN GAGAUZLARIN ADETÇÄ KOLADA GEZMESİ

Herbir halkın kultura uuru belli olȇr onun davranışından geçmişin yaşamak için tecil hem önemni kiymetlerinä, hepsinä, nedän düzülü onun ruh tradiţiyaları. Dedelerimiz braktılar bizä zengin kultura mirası, angısı bir çöşmä gibi temizleer hem yaşattırȇr bizim ruh hem moral temellerimizi. Asirlär boyunca onnar tenä-tenä topladılar, korudular da aktardılar boydan-boya türlü faydalı bilgileri hem halk aarifliini. Bölä bilgilerin hem halk aariflii kaynaklarının sayısına girer tradiţional kalendar adetleri hem adet sıraları, angıların temelindä durȇr insanın hergünkü zaameti. Kalendar adetleri doorudulu topraan bereketinä hem aylenin selemetinä da göstererlär uzak dedelerimizin din-mifologiya görüşünü dolayındakı naturaya hem denemeklerini etkilemää onu.Gerçek bildirim açıklȇȇr Bucakta yaşayan gagauzların tradiţional Kolada adetlerini. Bucak büünkü Moldova Respublikasının hem Ukrainadakı Odesa bölgesinin üülen tarafında bulunan istoriya bölgesidir. Burada ikiüz yıldan zeedä türlü etnika grupaları arasında ilerleer kultura ilişkileri hem baalantıları, angıları etkileyip-görünerlär halk kalendarının elementlerindä. Hristozun Duumasını ortodoks hristiannar tutȇrlar dekabrinin 25-dä (yanvarın 7-dä), angısı aşaa-yukarı düşer kış gün dönümünä. Koladadan birkaç gün ileri delikannılar hem evli adamnar toplanarmış kolada çetelerinä, onnarın başıymış görgülü, adetçä evli adam, angısına deyärmişlär «ţar». O önderlärmiş yortuya hazırlanmayı.

Üürenärmişlär kolada türkülerinin peetlerini, taa çok bulgar ya da moldovan dilindä, bütün yortunun sırasını (hazırlanmak geçärmiş ya «ţarın» evindä, ya da maasuz bu iş için kiralanmış evdä).Kolada gezmäk başlarmış Koladaya karşı, açan küçük hem 7-14 yaşında uşaklar çetä-çetä gezärmişlär küüdä evdän-evä, çalarak türküleri, bereket hem selemet dualarını. Koladacılar ya içeri girärmişlär ya da pençerä yanında durarmışlar (taa sık). Çorbacı verärmiş koladacılara türlü baaşış – kolada kolacı, kovrik, para ya da yaşayış işlerindän bişey (gölmek, peşkir, materiya platı).Bundan kaarä kolada türkülerini çalȇrlar Kolada günü dä, ama artık gezerlär gençlär çeteleri (20-25 yaşında). Koladacılar giiyärmiş maasuz yortu rubalarını – kara kürk hem don, çizmä hem kalpak, angılarına takılıymış renkli kiyat çiçeklerindän yapılı feneţ. Çorbacı çaardıynan, koladacılar girärmişlär içeri, saçarmışlar booday da girişärmişlär çalmaa kolada türkülerini. Herbir çorbacı iştärmiş, koladacılar uurasın onun evinä, gösterip sayıgı, ama ilkin çetä girärmiş o evlerä, neredä varmış gözäl delikannı kız, çünkü herkezi savaşarmış düşmää yavklusu yaşadıı maaleyä. En tipik kolada türkülerindä metediler evin selemeti, çorbacının hem evdekilerin kiymetleri, dua ediler gelän yılda bereket. Örnek verelim kolada türküsünün fragmentini, angısında peydalanȇr ayozlar Petri hem Dimitri: «Седнали се Светим Петар и Димитар, «Oturarmış Ay Petri hem Ay Dimitri,Седнали се да советват, Oturarmışlar da lafedärmişlär,Седнали се малу млогу Oturmuşlar az mı, çok mu Два дня три дня İki gün, üç gün И три ношти. Hem üç gecä.И утговаря Свети Димитар: Da cuvap eder Ay Dimitri:„Ай гиде время, лятну время, „Ah-ah, vakıt, yaz vakıdı,Се попоташа сас таргофче, Yollarda bezirgennärlän, Се чайире сас [o]вчаре”. Çayırlarda çobannarlan”.И утговаря Свети Петар: Da cuvap eder Ay Petri:„Ай гиде время, зимне время, „Ah-ah, vakıt, kış vakıdı,Всих амбары з желту жыту, Ambarlarda sarı ekinnärlän,Се миханы з ройну вину…”» Kırçmalarda köpüklü şaraplan…”».[Moşkov V. Наречия бессарабских гагаузов // Образцы народной литературы тюркских племен, изд. В. Радловым. Санкт-Петербург, 1904. С. 319]. Kolada vardı nicä sürtsün üç gün, sabaadan üülenä kadar 7-12 yaşında çocucaklar gezärmişlär evdän-evä stävaylan (biyaz kiyatlan sarılı, renkli şiritçiklärlän donaklı elek çemberinä koyulmuş ikona), uurayıp komuşularına, senselelerinä, dostlarına. Olmalı, bu adetin adı, nicä dä kendisi adet alındı moldovan komuşulardan. Stävanın önündä çalarkan maasuz türküleri ya bulgar, ya moldovan dilindä, koladacıların biri trakayı urȇr hem saçȇr erä booday. Bu nışannȇȇr eni yılda bereket hem varlık. Bunun için çorbacılar vererlär koladacılara tatlılık, kovrik, ufak para. Moldovan/romın dilindä bir kolada türküsü örnek verelim (kimi bozulmaklarlan sölentidä):«Sus, băieri, [nu] măi dîrmeţ, «Kalkın, boyarlar, da başka uyumayın,Vremea so vo strîzeţ, Geldi vakıt uyanmaa,Casa sa va maturaţi, lerule, Evinizi süpürmää, lerule,Şi pe masa încîrcaţi, lerule, Hem sofraları kurmaa, lerule,Ca umblăm şi colindăm Biz Kolada gezerizŞi pe Domnul lăudăm» Hem Allahı metederiz». [Avtorun toplanılmış materialları] Butakım, Bucakta yaşayan gagauzların tradiţional kolada adetleri göstererlär yortunun halk harakterini – eski çiftçilik yılının sonunu hem eninin başlantısını, ama kimi kolada türkülerindä göreriz din hem klisä etkisini: Allah, ayozlar Petri hem Dimitri, ayoz dedä moş Krȇçun, İisus Hristos h. b., başka laflarlan, onnarda belli olȇr pagın hem hristian sinkretizması. Vitaliy SIRF https://www.facebook.com/gagauz.bilim.7

Traditii de Craciun pe glob: Cum intampina altii aceasta sarbatoare?

Craciunul este rezultatul a multor traditii seculare si religioase din intreaga lume. Despre traditiile de Craciun din diferite tari si despre povestea lor aflati din materialul urmator.

Franta: Joyeux Noel!

In Franta, Craciunul este numit Noel. Aceasta denumire vine din expresia franceza „les bonne nouvelles”, care inseamna „vestile bune” si se refera la evanghelie.

In sudul Frantei, unii oameni ard un bustean in casele lor din Ajunul Craciunului si pana la Anul Nou. Acest obicei vine dintr-o veche traditie in care agricultorii foloseau o parte din bustean pentru a le aduce noroc pentru recolta de anul viitor.

Italia: „Buon Natale!”

Italienii numesc Craciunul Il Natale, care inseamna „ziua de nastere”.

Australia

In Australia, sarbatoarea are loc in mijlocul verii si nu este neobisnuit ca in unele parti ale Australiei sa se inregistreze 100 de grade Farenheit in ziua de Craciun.

In timpul sezonului calduros si insorit de Craciun din Australia, vremea de plaja si gratarele in aer liber sunt obisnuite. Traditionalele zile Craciun includ reuniuni de familie, schimburi de cadouri si fie o masa calda cu sunca, curcan, carne de porc sau fructe de mare, fie gratare.

Ucraina: „Srozhdestvom Kristovym!”

De Craciun, ucrainenii pregatesc o masa traditionala cu 12 feluri de mancare. Cel mai mic copil din familie se uita pe fereastra pentru a vedea cand apare luna, un semnal ca sarbatoarea poate incepe.

Canada

Cele mai multe traditii canadiene de Craciun sunt similare cu cele practicate in Statele Unite ale Americii. In nordul indepartat al tarii, eschimosii celebreaza un festival de iarna numit Tuck sinck, unde se organizeaza petreceri cu dans si schimburi de cadouri.

Grecia: „Kala Christouyenna!”

In Grecia, multi oameni cred in kallikantzeri, spiridusi care apar pentru a produce rau in timpul celor 12 zile de Craciun. Cadourile sunt, de obicei, daruite pe 1 ianuarie, ziua Sfantului Vasile.

America Centrala

Scena ieslei este principala decoratiune din majoritatea tarilor din Sudul Europei, centrul si sudul Americii. Sfantul Francisc de Assisi a creat prima scena a Nasterii Domnului, in 1224, pentru a le explica adeptilor nasterea lui Iisus.

Anglia: Merry Christmas!

Un englez, numit John Calcott Horsley, a ajutat la popularizarea traditiei de a trimite felicitari de Craciun. Astfel, el a inceput sa produca carti mici cu scene festive si cu o urare, la sfarsitul anului 1830. Oficii postale din Anglia si Statele Unite ale Americii au facut peste noapte din felicitarile de Craciun o adevarata traditie. Aproximativ in aceeasi perioada, felicitari similare au fost create de catre RH Pease, primul producator de felicitari americane, in Albany, New York, si Louis Prang, un german care a emigrat in America, in 1850.

De asemenea, colindele isi au originea in Anglia. Muzicienii mergeau din oras in oras, vizitand castelele si casele celor bogati. In schimbul cantecelor, muzicienii sperau sa primeasca o masa calda sau bani.

In Statele Unite si Anglia, in Ajunul Craciunului, copiii atarna ciorapi pe piciorul patului sau in apropierea unui semineu, sperand ca acestia vor fi umpluti cu bunatati in timp ce dorm. In Scandinavia, copiii isi lasa pantofii pe vatra tot pentru a primi cadouri. Aceasta traditie poate fi atribuita legendelor despre Sfantul Nicolae. Potrivit uneia dintre legende, trei surori sarace nu s-au putut casatori pentru ca nu aveau bani pentru zestre. Pentru a le salva de la a fi vandute de catre tatal lor, Sfantul Nicolae le-a lasat surorilor monede de aur. Astfel, o moneda a cazut pe horn si a ajuns intr-o pereche de pantofi care au fost lasati pe vatra. Iar celelalte au intrat printr-o fereastra si au ajuns intr-o pereche de ciorapi lasati agatati langa foc sa se usuce.

Ce superstiții și tradiții de Crăciun și Anul Nou au alte popoare creștine

De Crăciun, fiecare popor creştin se pregăteşte pentru întâmpinarea marii sărbători de Crăciun.

Fie că mănâncă un măr pentru a avea noroc tot anul, fie că organizează jocul cadourilor sau au grijă să ofere cuiva un sărut sub vâsc, sărbătorile de iarnă aduc bucurie în fiecare casă, prin diverse obiceiuri practicate la nivel mondial, scrie adevarul.ro.

Calendare cu bomboane de ciocolată. Un mod plăcut de a începe numărătoarea inversă până la Crăciun este cea care implică o răsplată dulce. În Germania, copiii primesc calendare (de multe ori din carton), umplute cu 24 de pătrate decorate cu desene festive. Începând cu data de 1 decembrie mănâncă în fiecare zi câte o bucată de ciocolată, ascunsă în cutiuţele calendarului.
Tradiţia mărului. Conform tradiţiei chineze, mărul simbolizează pace. Multe familii mănâcă un măr de Crăciun, ca simbol al armoniei pe care speră să o trăiască în anul următor. Pe mesele familiilor de chinezi se găsesc de Crăciun mere tăiate felii sau cidru de mere. După ce gustă din acestea, ei îşi pun o dorinţă, sprând că se va îndeplini anul ce vine.
Sărutul de sub vâsc. Furatul unui sărut sub vâsc a început să fie considerată o tradiţie cu mulţi ani în urmă, în Anglia. Refuzarea unui sărut sub vâsc aduce ghinion. Atârnă o crenguţă naturală sau artificială de vâsc deasupta uşii principale din casa ta şi răspândeşte cât mai multă dragoste în acest sezon.
Jocul schimbului de cadouri. În Belgia există tradiţia jocurilor cu „cadouri muzicale“, organizate la petrecerile de Crăciun. O versiune populară a jocului este aceea de a cânta colinde, alegând un cadoul, care va trece pe rând pe la fiecare jucător. Cel care îl are în mână când muzica se opreşte îl poate păstra. Oricine poate organiza un astfel de joc, aşa că invită prietenii la tine acasă, cântaţi colinde şi deschideţi cât mai multe cadouri.
Colacul cu surprize. Deşi se consumă în mod tradiţional pe 6 ianuarie, colacul cu surprize este făcut de multe ori şi de Crăciun. Spaniolii fac un colac mare, acoperit cu glazură şi fructe confiate, în interiorul căruia ascund o monedă sau o figurină care îl întruchipează pe pruncul Isus. Cel care găseşte comoara se spune că are noroc tot anul ce vine.
Obiceiul participării întregii familii la curăţarea casei. Jamaicanii aduc spiritul de sărbătoare prin organizarea unei curăţenii generale la care participă toţi membrii familiei. Fie că dau un strat nou de vopsea, reîmprospătează forma gardului viu, sau pun perdele noi înainte de sărbători, aceştia au grija să aibă o casă curată înainte de a agăţa instalaţiile sau decoraţiunile speciale de Crăciun.
Trimite-i scrisoare lui Moş Crăciun. Guvernul francez consideră Crăciunul o sărbătoare foarte serioasă. Din 1962, orice scrisoare către Moş Crăciun trebuie să primească răspuns o carte poştală de la acesta, potrivit legii. Copiii trimit scrisori moşului, pe care le pun în cutia poştală, urmând să primească răspuns, scris chiar de mână acestuia. Astfel, cei mici primesc o doză din magia de Crăciun, fiind extrem de încântaţi când găsesc răspunsul Moşului, care le este adresat!
Recompensarea colindătorilor cu dulciuri specifice sărbătorilor de iarnă. Colindătorii din Grecia merg din casă în casă, cântând şi urându-le de bine oamenilor. Aceştia sunt răsplătiţi cu dulciuri specifice Crăciunului, gazdele având coşuri cu ciocolată, bomboane şi crenguţe de brad lângă uşa din faţă. Obiceiul este asemănător cu cel al românilor, mai ales că în ultima vreme nici la noi nu se mai oferă covrigi şi mere, majoritatea oamenilor oferind colindătorilor dulciuri din comerţ, portocale sau bani.
Masa în amintirea celor pierduţi. Portughezii se întâlnesc de Crăciun pentru a-şi reaminti persoanele dragi care nu mai sunt în viaţă. Se pun la masă şi împărtăşesc amintirile favorite ale membrilor familiei care au trecut în nefiinţă.