ИЗ ИСТОРИИ ЖЕНСКОГО ГАГАУЗСКОГО НАЦИОНАЛЬНОГО КОСТЮМА


Женский костюм гагаузов с течением времени претерпел изменения. Тот костюм, который бытует у гагаузских женщин в настоящее время, сохранил в себе элементы, характерные для XVII- начала XIXвв. Так, будничный костюм гагаузок состоял из полотняной сорочки, называемой «bez». Поверх сорочки женщины надевали юбку белого цвета из той же ткани, а поверх – платье.
Платье шили как из домотканой ткани, так и покупной. Домотканое шерстяное полотно было, в основном, однотонного цвета – бордового, синего, голубого, зеленого и лилового.
Далее, гагаузские женщины надевали фартук – он является традиционным элементом женской одежды преимущественно темных цветов. Фартук обычно был украшен декоративными рюшами и лентами, одно из украшений женской национальной одежды.
Платья молодых женщин и девушек украшали две или три полоски из лент, у старшего поколения – одна полоса сочеталась с поперечными складками. Поверх платья женщины надевали кофту из тонкого шерстяного полотна. На голову повязывали платок.
В зимнее время верхней одеждой многих гагаузских женщин являлся овчинный полушубок до колен. https://www.facebook.com/kultura.ge/

Eu și lumea de A.Marinat


71 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia.

Noaptea din 5 spre 6 iulie 1949 a fost una dintre cele mai dramatice din istoria românilor basarabeni, desemnând cea mai masivă deportare a familiilor din aceste ținuturi cu oameni harnici, vrednici și iubitori de neam.

Cel de-al doilea val de deportare în masă din RSSM, cunoscut sub denumirea codificată Operaţiunea „Sud”, și-a propus colectivizarea ţăranului liber basarabean.

„Cazul Alexei Marinat este edificator în acest sens. Cultivând orgolii de scriitor, începe un jurnal intim intitulat, cu maximalism juvenil,
Eu şi lumea. În 1946-1947 umple trei caiete mari de 158, 107 şi, respectiv, 192 de pagini. E «destul» pentru a face șapte ani de gulag. Reabilitat
după moartea lui Stalin, revine la Chişinău, scrie romane, nuvele, dramaturgie, recuperându-şi caietele, care-i aduceau condamnarea, abia
pe timpul lui Gorbaciov. Publică fragmentar din ele în 1991 (volumul
Scrieri alese, Editura Hyperion), restul paginilor aşteptându-şi editorul.
Sunt unicele notaţii zilnice din poate cea mai neagră perioadă a Basarabiei, reintrată sub teroarea stalinistă, careia i se adaugă o foamete
cumplită provocată artificial de acelaşi regim. Jurnalul nu are calităţi
artistice – novice în ale scrisului, tânărul îşi învinge, întâi şi întâi, propriile fobii de slab cunoscător al românei – era transnistrean. Stilul bolovănos, rudimentar-dialectal (dacă poate fi vorba aici de vreun stil!) nu
incită la lectură; faptul brut, tulburător într-o realitate aberantă, iese
însă recompensator din această magmă sterilă.”
Eugen LUNGU

Marinat, Alexei Eu şi lumea : proză documentară . –Chişinău : EUS, 1999 . –216 p.

https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=158764

Wolf Hollow de Lauren Wolk


Lauren Wolk

Wolf Hollow / Lauren Wolk ; trad. din engl. de Alina Popescu . –București : Arthur, 2017 . –254 p.

Chiar dacă războiul pare fără sfârșit, Annabelle trăiește o viață liniștită într -un orășel din Pennsylvania anului 1943. Merge la școală alături de frații ei, iar acasă adună puf din tecile de ceara-albinei,pe care marina îl folosește la veste de salvare. Pe câmpurile de la Wolf Hollow Annabelle îl urmărește uneori pe Toby,un veteran de război retras și tăcut care fotografiază animale și flori. Apele devin tulburi când apare Bety, o fată întotdeauna dispusă să le cauzeze celorlalți necazuri. Logica marelui război care a cuprins lumea pune stăpânire și pe istoriile mici ale sătenilor: pe fronturile de la Wolf Hollow, bunătatea găsește cu greu sorți de izbândă,iar cruzimea dă amploare conflictului .

Dacă vreți să știți cum se poate transforma o hărțuială într-un adevărat război, la început al copiilor, după care încet-încet al întregii comunități; dacă vreți să vedeți care este puterea unei minți de copil ce vrea să îndrepte lucrurile, chiar dacă totul pare la un moment dat un joc; dacă vreți să aflați povestea unei maturizări, atunci: Înscrie-te la concursul de lectură „Bătălia cărților”!

  • Dragi copii vă îndemnăm să participați la Concursul de Lectură „Bătălia Cărților” Lecturând 10 cărți înscrise în concurs aveți toate șansele să deveniți Cititorul Anului 2020!
  •       Alege Cartea Anului 2020!

Volumul este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”M. Ciachir„ Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-ISBDdetail.pl?biblionumber=335185

Aproape sigur de Lisa Graff


Lisa Graff

Aproape sigur / Lisa Graff ; trad. din engl. și note de Tatiana Dragomir . –București : Arthur, 2018 . –279 p.

„Lisa Graff spune o poveste înduioșătoare despre un băiețel care învață să-și aprecieze calitățile (și defectele) și nu se dă bătut.“ Publishers Weekly

Albie nu-i cel mai deștept copil din clasă. Nici cel mai înalt. Nici cel mai bun la sport. Nici cel mai priceput la desen. De fapt, are o listă întreagă cu lucruri la care e doar aproape bun. Lista cu ce îi place e mai scurtă: gogoșile și ursuleții gumați. Nu-și îngăduie să-i placă prea multe, de teamă să nu descopere că nu e la înălțimea dorințelor lui.

Cu ajutorul Calistei, studenta la arte care vine să aibă grijă de el, Albie descoperă încetul cu încetul toate lucrurile la care e cu adevărat bun și învață să se miște în lume în ritmul lui, dincolo de reguli și de prejudecăți.

„Albie trece printr-o perioadă grea din care învață ce este respectul de sine.“ School Library Journal

Doriți să aflați cum Albie a reușit să treacă peste toate obstacolele pe care le-a întâlnit, chiar dacă, uneori, îi era frică? vă propunem spre lecturare această carte, din care veți învăța cum să vă apreciați calitățile, dar și defectele, și să nu vă lăsați niciodată bătuți.

Volumul este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”M. Ciachir„ Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii –https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-ISBDdetail.pl?biblionumber=337080

  • Dragi copii vă îndemnăm să participați la Concursul de Lectură „Bătălia Cărților” Lecturând 10 cărți înscrise în concurs aveți toate șansele să deveniți Cititorul Anului 2020!
  • Înscrie-te la concursul de lectură „Bătălia cărților”!
  •       Alege Cartea Anului 2020!

Ne vedem în Cosmos, prieteni! de Jack Cheng


Jack Cheng

Ne vedem în Cosmos, prieteni! / Jack Cheng ; trad. din lb. engl. de Cristina Jinga . –București : Corint Books, 2018 . –349 p.

„Eu locuiesc într-o casă. Numele meu este Alex Petroski și casa mea e în Rockview, Colorado, Statele Unite ale Americii, planeta Pământ. Am unsprezece ani și opt luni, Statele Unite, două sute patruzeci și doi de ani, și Pământul, 4,5 miliarde de ani. Nu știu sigur câți ani are casa mea.” (pag. 7)

Tot ce-și dorește Alex, un băiat de unsprezece ani, este să-și lanseze iPodul în spațiu. Cu o serie de înregistrări audio, el le va arăta altor forme de viață din spațiul cosmic cum este viața pe Pământ, pe Pământul său. Dar pentru un băiat a cărui familie pare să funcționeze din ce în ce mai puțin în limite normale, nu este ușor să se lupte cu marile întrebări. Din fericire, nu luptă singur, ci însoțit de Carl Sagan, câinele care poartă numele unui celebru astrofizician, care e și eroul său.

– De unde vin?

– Cine este acolo?

– Și, mai presus de toate,

– Cum pot fi curajos?

Hotărât să găsească răspunsurile, Alex pornește într-o călătorie memorabilă care-i va întoarce lumea cu susul în jos…

„Ne vedem în cosmos, prieteni!” este o poveste tare frumoasă despre curaj, dragoste, prietenie și familie. Alex este un copil tare isteț și extrem de ușor de iubit. Povestea lui poate sensibiliza și inimile unor adulți. Fără doar și poate, copiii îl vor adora și vor dori să aibă un astfel de prieten! 

„Dragoste. Adevăr. Curaj. Curaj. Adevăr. Dragoste. Cum să spun, știu că lucrurile astea există pe undeva, sunt sigur că există, dar cu cât mă gândesc mai mult la ele, cu atât mi se pare că înseamnă mai multe lucruri diferite puse laolaltă sau înseamnă același lucru, însă… care?

Voi știți?

Oare voi, băieți, aveți un cuvânt pentru asta?” (pag. 321-322)

Volumul este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”M. Ciachir„ Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-ISBDdetail.pl?biblionumber=336921

Cel mai mic Bigfoot de Jennifer Weiner


Jennifer Weiner

Cel mai mic Bigfoot / Jennifer Weiner ; il. de Sara Mulvanny . –București : RAO, 2017 . –250 p.

„O poveste înduioșătoare despre prietenie și sentimentul de apartenență, ce va rezona cu tinerii cititori care au trebuit să lupte cândva pentru a-și afla locul în lume.” – School Library Journal

Cel mai mic Bigfoot este o frumoasă poveste pentru copii, în principal cu vârste cuprinse între 8-12 ani, însă poate fi citită de oricine, indiferent de vârstă. Jennifer Weiner ne învață să nu mai privim diferențele ca pe un dușman ci ca pe ceva personalizat ce ne face să fim unici în felul nostru. La urma urmei, a fi diferit nu înseamnă a fi ciudat, ci a fi TU, persoană distinctă, UNICĂ.

   Descriere: Alice Mayfair, in varsta de doisprezece ani, paseste prin lume neobservata. Ignorata de familia ei si trimisa la cel de-al optulea internat din viata ei, Alice si-ar dori mult sa aiba un prieten, iar, cand il salveaza pe Millie Maximus de la inec, intr-o zi, isi gaseste si prietenul mult visat. Indragita autoare Jennifer Weiner ne aduce o poveste despre prietenie, creaturi cu blanita si gasirea locului de care sa simti ca apartii cu adevarat.

   „Aceasta poveste ii va ajuta pe copii sa inteleaga cu care sunt pusi fata in fata aceia care deviaza de la normalitate… O carte fermecatoare pana la final!” – Kirkus Reviews

Vă invităm într-o poveste despre neadaptarea într-o lume care nu acceptă să fii diferit, în care Jennifer Weiner ne arată că a fi ”imperfect” înseamnă a fi tot ceea ce trebuie pentru a deveni un prieten curajos. Această poveste ne învăța ce înseamnă prietenie și generozitate. Este despre apartenență și faptul că suntem diferiți – și efoarte bine că suntem așa. Fiecare trebuie să-și găsească identitatea și locul în lumea asta mare! Lecturăm fragmentul din cartea „Cel mai mic Bigfoot”

Volumul este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu„ filiala ”M. Ciachir„ Disponibilitatea titlurilor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=337052

Un strigăt pe Nistru de Gheorghe Budeanu


Vă propunem să lecturați unul din volumele selectate în cadrul Programului de lectură „Chișinăul citește”, ediția a XVII-a la compartimentul adolescenți, cartea- ”Un strigăt pe Nistru” (roman) de Gheorghe Budeanu, care a scris despre acelea ce s-au întâmplat pe Nistru în 1992. Conținutul acestui roman este captivant, dar în același timp tragic.

”Romanul ”Un strigăt pe Nistru”, este una din necesarele cărți ale acestor vremuri complicate, pe care le traversăm noi, tot neamul românesc, de la Nistru la pădurile Făgărașului- între războiul de independență de ieri și o reunire de mâine.” Vladimir Beșleagă

Gheorghe Budeanu este un publicist cunoscut şi apreciat. A participat la înfiinţarea ziarelor „Flux” şi „Timpul”, a scris inspirat despre mai multe personalităţi ale R. Moldova, s-a impus în publicistica de război. Scriitorul Vladimir Beşleaga spune despre „Un strigăt pe Nistru” că este şi o minunată poveste de dragoste între doi crucificaţi şi trimişi spre Marea Neagră pe apa Nistrului, care, până la urmă, se reîntâlnesc, dar nu se regăsesc.

Gheorghe Budeanu

Un strigăt pe Nistru : roman / Gheorghe Budeanu . –Chișinău : S.n., 2019 . –222 p. https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-ISBDdetail.pl?biblionumber=341175

Claudia Partole- un univers al copilăriei


„Nu există prieten la fel de loial ca o carte” – Ernest Hemingway

Născută în satul Cotova, raionul Drochia, absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia ziaristică a Universităţii de Stat din Moldova (1972-1977), scriitoarea Claudia Partole semnează, de-a lungul anilor, versuri, eseuri, proză şi dramaturgie. Debutează editorial cu cartea pentru cei mici „Mahalaua veselă” (1982), apoi semnează şi cărţi pentru maturi – „Păsări suntem când ne naştem” (1992), „Psalmii Mariei Magdalena” (1995) ş.a. A fost distinsă cu premii la Saloanele Internaţionale de Carte de la Chişinău (2002, 2005, 2006, 2009) şi Iaşi (1995).

The flower of love/ Floarea Iubirii de Claudia Partole/Povestea este scrisă atât în română, cât și în engleză și este frumos ilustrată de Violeta Zabulica-Diordiev.„Fără să vreau. șoptesc: Suriam! Floarea iubirii a înflorit! Toți tereștrii casei mă privesc ca pe-un căzut din lună”…Partole, Claudia.  The flower of love: Floarea Iubirii / Claudia Partole. – Chișinău:Lyceum, 2010. – 16 p.

https://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-ISBDdetail.pl?biblionumber=40532

Lectură plăcută tuturor!!!

În memoriam Dmitriy Kara Çoban


Mayın 27-dä duudu gagauz halkın anılmış oollu, poet, yazıcı, dramaturg, Beşalma küüyü istoriya-etnografiya muzeyin, angısı bu gün dä taşıyȇr onun adını, kurucusu Dmitriy Kara Çoban.
Büün Gagauziya Bilim-aaraştırma merkezin zaametçileri, küülülär, gençlär, inteligenţiya, hısımnar hem dostlar toplandılar Dmitriy Kara Çobanın mezarında, koydular çiçek hem andılar gagauz halkın anılmış oolunu. Bu olay adalıydı XX asirin gagauz kultura istoriyasında olan talantlı kişinin 87-nci yıldönümünä.
Var söleyiş: talantlı insannar her şeydä talantlı. Dmitriy Kara Çoban da onnarın arasından. O açık gösterdi kendi becermeklerini gagauz literaturasında, dramaturgiyada hem resimciliktä. O en anılmış etnografiya muzeylerin birinä temel koydu – bu Beşalma küüyün istoriya-etnografiya muzeyi. Onun katkısı gagauz kulturanın ilerlemesinä pek büük.
Dayma Dmitriy Kara Çobanın, kultura zaametçisinin, literaturacının, resimcinin, skulptorun, folklorcunun, kinorejisörun hem istoriya-etnografiya muzeyin kurucusunun, gagauzların millet bilincin kurulmak proţeslerindä pay alanın, işleri toplȇȇrlar bilä bilim, kultura hem incä zanaat zaametçilerini hem hepsini, kim onu bilärdi, onunnan çalışardı. Büün biz var nicä söleyelim, ani Dmitriy Kara Çoban açtı eni sayfayı gagauz halkın zamandaş kulturasında.
Gagauz halkın anılmış ooluna sonsuz hatır. https://www.facebook.com/gagauz.bilim.7/posts/726158884865723

Alexandru Lăpușneanu – nuvela istorică (180 ani de la publicare)


Costache Negruzzi se inspira in scrierea nuvelei sale din letopisetul intitulat “Letopisețul Țării Moldovei” scris in prima sa parte de Grigore Ureche. Scriitorul vizeaza doar a doua domnie a lui Lapusneanul (1564-1569), perioada despre care sunt corespunzatoare urmatoarele. Alexandru Lapusneanul intra in Tara Moldovei pe la Braila insotit de oaste turceasca oferita de Sulliman Pasa. Pe de alta parte, tatarii amenintau invadarea Moldovei prin alt punct pentru a crea haos. Stefan Tomsa, domnitor pe atunci al Moldovei, pune oamenii de rand sa mearga in calea domnului pentru a-l ruga sa se intoarca. Domnitorul le raspunde ca daca ei nu-l vor, el ii vrea pe ei si va merge mai departe cu sau fara vrerea lor (replica inspira motto-ul primului capitol).

Stefan Tomsa, auzind raspunsul ia hotararea de a pleca din tara in Tara Leseasca (Polonia), fiind instotit de boierii Veverita, Spancioc si Motoc. Domnitorul, dupa un lung sir de omoruri trimite vorba boierilor pentru a se aduna la dregatorie pentru intrunirea de la curte. In secret, angajase leflegii, mercenarii, pentru a nu afla lumea ce se intampla. Si dupa inchiderea portilor, atat boierii cat si slugile lor, fie ca erau vinovati, fie ca nu, au fost macelariti . Unii au incercat sa scape urcandu-se pe gardul de zavrele, dar au fost trasi inapoi si omorati. Ultimul fragment de letopiset surprinde finalul domniei lui Alexandru Lapusneanul.

Domnul aflat la cetatea Hotinului cheama episcopi si mitropoliti pentru a se spovedi. Lasa tronul Moldovei urmasului sau Bogdan si considerat ca si mort este calugarit sub numele de Pahomie. Cazut in lesin, nu poate reactiona la ceea ce se intampla. Alte surse, zic unii, “ca nici moartea domnului nu a fost curata” sugereaza ca domnitorul nu a murit de moarte buna ci otravit de doamna Ruxanda dupa ce Alexandru si-a dat seama ca i s-au luat puterile prin calugarie si ar fi spus ca de se va scula “va popi si el pe unii” replica folosita ca motto al celui de-al 4-lea capitol. Dupa moartea domnitorului a fost inmormantat la manstirea Slatina unde a fost dusa si familia acestuia, lasand o pata insangerata in istoria Moldovei. https://deacoffee.com/alexandru-lapusneanul-costache-negruzzi-eseu/

Stepan Kuroglo — yazıcı, bilim adamı, patriot


Yanvarin 9-nda 2020 y. Stepan Stepanoviç Kuroglo olaceydı 80 yaşında. Stepan Stepanoviç, istoriya doktoru, etnologiya uurunda uzman, anıldı diil sade kendi temel bilim işlerinnän gagauzların adetçä-yaşayış kulturasında, ama nicä özel hem talantlı gagauz yazıcısı da. Bütün yaşamasında o kendi gagauz halkına izmet etti, metederäk onu kendi yaratmalarında hem kulturasına interesi uyandırarak. Stepan Stepanoviç 10 yıl Moldova Bilim Akademiyasında Gagauzologiya bölümün başı oldu.
Bu gündä gagauz bilimciyi hem yazıcıyı Kişinövun Armän mezarında anmaa geldilär Gagauziya M.V. Maruneviç adına Bilim-aaraştırma merkezinin baş zaametçileri, Kultura miras institutundan onun kolegaları, “Bulgarların etnologiyası” Sektorun zaametçileri, hem dä sınır aşırısından bilim cümnä temsilcileri.

M.V. Maruneviç adına Bilim-aaraştırma merkezindä “Stepan Kuroglu – yazıcı, bilim adamı, patriot” kiyadın prezentaţiyası geçti, angısında yazdırıldı Stepan Stepanovicin biografiyası hem yaşamak yolu. Bu işin var bilim-praktika önemi, neçinki ona girdi Stepan Kuroglo işlerinin bibliografiya listesi.
Bu tiparın avtorları oldular Gagauziya BAM hem Kultura miras institutun zaametçileri Pötr Afanasyeviç Çebotar hem Vitaliy İvanoviç Sırf. Kiyat iki dildiä çıktı – gagauzça hem rusça. http://www.gbm.md/index.php/2-uncategorised/158-kuroglu

Памяти гагаузского ученного


Туфар Николай Харлампиевич – доктор исторических наук, гагаузовед, писатель, Заслуженный преподаватель Гагаузии… 85 лет со дня рождения
Николай Харлампиевич родился 11 мая 1935 года в г. Вулканешты. Его биография, это не простой жизненный путь от обычного деревенского мальчика до ученого-гагаузоведа, выдающегося представителя и патриота своей родины, своего народа. Проявил себя на научном и творческом поприще.
Среди научных работ особо следует отметить труд, посвященный истории Комратского восстания 1906 года. Его перу принадлежит ряд произведений на гагаузском языке и о гагаузах. Первая работа на гагаузском языке была издана в 1988 году.
Творческий и научно-исследовательский путь Николая Харлампиевича пересекается с творческой и научной стезей таких выдающихся дочерей и сыновей гагаузского народа, как: Мария Васильевна Маруневич, Гавриил Аркадиевич Гайдаржи, Степан Степанович Курогло и другие, а вклад в развитие научного гагаузоведения и гагаузской культуры ставит его в один ряд с ними.
Светлая память Николаю Харлампиевичу – ученому, гагаузоведу, писателю и педагогу!
К 85-летнему юбилею НИЦ Гагаузии готовит издание, посвященное научно- и культурно-значимым трудам в обозначенных областях. http://gbm.md/index.php/2-uncategorised/182-tufar-nikolaj-kharlampievich-doktor-istoricheskikh-nauk-gagauzoved

Ziua Internaţională a Muzeelor


Astăzi , 18 mai sărbătorim cultura în întreaga lume deoarece este  Ziua Internaţională a Muzeelor.

Sunt doar o lacomă, nu o cunoscătoare”, spunea Ecaterina cea Mare

Muzeul de artă Ermitaj, una dintre cele mai celebre construcții din Sankt-Petersburg a fost întemeiat datorită împărătesei Ecaterina a II-a. În anul 1764, Ecaterina a poruncit să i se construiască lângă Palatul de iarnă o reședință retrasă, loc în care să poată admira tablourile de artă achiziționate. Ecaterina se retrăgea la Ermitaj pentru a se recrea în compania prietenilor pe care îi supunea unor reguli stranii: atunci când intrau aici, aceștia trebuiau să păstreze liniștea, să nu caște, să renunțe la sabie, pălărie, chiar și la rang și dreptul de întâietate.

Construcția a fost ridicată în forma unui pătrat închis, prevăzut cu o curte interioară, iar fațadele îndreptate spre Neva, Amiralitate și Piața Palatului. Impresionanta construcție include: fațade luxuriante împodobite cu ornamente în relief, sculpturi decorative deasupra parapetelor, frontoane, grilaje cu arabescuri și motive bogate.

Faimos în întreaga lume, Muzeul Ermitaj este compus din 10 clădiri, principala clădire fiind Palatul de Iarnă. Colecția muzeului este prezentată în peste 350 de teatre și are aproape trei milioane de exponate specifice istoriei și culturii universale. Astfel vizitarea întregului muzeu, făcând opriri de doar un minut la fiecare piesă, ar dura opt ani.

sursa: https://www.historia.ro Muzeul Ermitaj-Sankt-Petersburg

Originile și evoluția Uniunii Europene


În fiecare an, la 9 mai, este celebrată ziua Europei. La această dată, în 1950, la 5 ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ministrul francez de Externe, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat, potrivit europa.eu. Propunerea este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută sub numele de Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia.

În cadrul Consiliului European de la Milano, din 1985, s-a luat decizia ca serbarea Zilei Europei să aibă loc în fiecare an la 9 mai. https://unimedia.info/ro/news/8d524325a3e78888/la-multi-ani-uniunea-europeana-9-mai-ziua-europei.html

Стоп-коронавирус! Это должен знать каждый!


Симптомы коронавируса

Когда COVID-19 только начинал распространяться по всему миру, говорилось лишь о трех симптомах:

  • кашель с мокротой;
  • высокая температура тела;
  • утомляемость.

Симптомы схожи с обычным респираторным заболеванием. Иногда на них даже не обращают никакого внимания, предполагая, что это обычная простуда.

Однако иногда могут наблюдаться такие симптомы, как:

  • диарея;
  • заложенность носа;
  • конъюнктивит;
  • затрудненное дыхание;
  • тошнота;
  • рвота
  • фарингит;
  • болезненные ощущения в области груди.

Первые меры при обнаружении COVID-19

Как только врачи поставили диагноз после того, как пришли результаты тестов, многим интересно, что делать, если заболел коронавирусом.

Действия должны быть следующими:

  • сразу же расскажите о произошедшем людям, с которыми вы общались в последнее время;
  • врачам сообщите данные всех, с кем вы контактировали;
  • не отказывайтесь от госпитализации, если она потребуется;
  • соблюдайте карантин и не пытайтесь выйти из дома;
  • не паникуйте и постарайтесь контролировать эмоции.
  • https://onmlm.ru/love/chto-delat-esli-zabolel-koronavirysom-pervye-mery-simptomy.html?