An jubiliar: Mihail Ciachir- 160 ani de la naștere


 „Dacă pentru moldoveni M. Ciakir va rămâne înscris în cartea de aur a Basarabiei, atunci pentru găgăuzi M. Ciakir este un apostol, care edita cărţi în limba lor maternă”

Nicolae Costenco

Video- poster realizat în Canva

Anul acesta,  îl omagiem pe cel, al cărui nume poartă filiala noastră, Mihail Ciachir- profesor, protoereu, cărturar găgăguz, iniţiator al cărţilor tipărite în limbile română şi găgăuză.

Una dintre figurile proeminente pe care le-au dat găgăuzii culturii basarabene a fost clasicul culturii găgăuze, scriitorul Mihail Ciachir (Ceachir, Cekir) (27.IV.1861, Ceadâr-Lunga, Tighina – 8.IX.1938, Chişinău, înmormântat la Cimitirul Central Ortodox). Biografia lui este mult asemănătoare cu alte biografii ale preoţilor din generaţia sa.

A făcut studii la Şcoala Duhovnicească, ca mai apoi să înveţe la Seminarul Teologic din Chişinău (1871-1881). În 1884 este hirotonisit preot şi slujeşte la Biserica Seminarului Teologic, unde câţiva ani activase în calitate de profesor, predând religia, limbile greacă şi rusă. Mai apoi a fost paroh la Biserica „Mazarache” (1884-1919). A fost şi deputat în zemstva gubernială din 1905 până în 1908. În 1904 a tipărit un ziar în limba găgăuză, publicaţie din care până astăzi n-au fost depistate niciun exemplar.

Pe tărâmul cărturăresc s-a afirmat plenar ca un autor al Dicţionarului găgăuzo-român, al dicţionarului Rusesc şi moldovenesc cuvântelnic (1907), precum şi al volumelor: Evanghelia (Chişinău, 1909); Datoria şi stăpânirea Blagocinilor, adecă a privighitorilor pentru buna orânduială (Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău, vol. XVI, Chişinău, 1925); Obiceiurile religioase ale găgăuzilor. Curbanele sau Sacrificiile (Viaţa Basarabiei, 1934, nr. 6); Obiceiuri religioase ale găgăuzilor din Basarabia. Obiceiuri la naştere şi botez (Viaţa Basarabiei, 1934, nr. 7-8); Moralitatea găgăuzilor din Basarabia (Viaţa Basarabiei, 1935, nr. 2); Originea găgăuzilor (Viaţa Basarabiei, 1933, nr. 9); Dicţionar gagauzo (tiurco)-român pentru găgăuzii din Basarabia (Chişinău, 1938) ş.a.

Poetul basarabean la rândul lui a devenit obiectul unui studiu, Memoriei pr. Alexie Mateevici (Raza, nr. 400, 26 august 1937), pe care părintele Mihail Ciachir l-a scris nu cu mult timp înainte de moartea sa. Şi prin acest gest a conferit acestui material o semnificaţie deosebită.
Acest destin de preot şi pedagog arată cât de mult contează în cultura Basarabiei îngemănarea etnică şi convieţuirea spirituală a diverselor etnii. Respectul reciproc este chezăşia păcii şi bunei înţelegeri pe această palmă de pământ. Fapt demonstrat cu prisosinţă de predecesorii noştri…

https://www.timpul.md/articol/in-culisele-istoriei

O vizită neprogramată dar extrem de binevenită


În fiecare an, pe 8/21 noiembrie creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Arhanghelii Mihail și Gavriil, sărbătoarea purtând în popor denumirea de Sfinții Arhangheli, Sfinții Voievozi. Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi prorocirile cele înalte îngerilor și, prin ei, oamenilor. Aceștia sânt cei care înmulțesc sfânta credință între oameni, luminând înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii.

Preotul duhovnic din
or. Ceadîr-Lunga

Cu această ocazie în vizită la biblioteca „M.Ciachir” a venit preotul și duhovnicul din Ceadîr-Lunga, locul de baștină al dinastiei Ceachir, care ne-a relatat despre intenția de a ridica un sfânt lăcaș pe locul unde este înmormântat întemeitorul orașului Ceadîr- Lunga și preotul Zaharia Ceachir. Tot dlui a fost și inițiatorul programului de lectură „Lecturi cechiriene”. Am convenit ca acest program să fie preluat în timpul apropiat realizând o frumoasă colaborare, aflându-ne în preajma anului jubiliar a marelui cărturar basarabean M. Ciachir.

Maria Buinciuc ziaristă la „Mолдавские ведомости”, cu atenție și interes a ascultat despre inițierea primei instituții de cultură și literatură găgăuză care toți acești ani a promovat istoria, cultura și cartea găgăuză.

Filiala M. Ciachir și în această perioadă continuă să realizeze misiunea sa de promotor și sol al culturii acestui popor, adaptându-se la noile condiții, cerințe, utilizând deja noi forme de lucru făcând activitatea sa vizibilă.

Александр Стояногло награжден орденом «Mihail Çakir»


Башканом Гагаузии Ириной Влах подписано постановление о награждении Александра Стояногло орденом «Mihail Çakir» за высокие заслуги перед народом Гагаузии и по случаю 50-летнего юбилея.

Александр Стояногло стоял у истоков создания прокуратуры АТО Гагаузия, в период с 1995 по 2001 год занимал должность прокурора Гагаузской Автономии, сообщает пресс-служба башкана.

Позднее избирался депутатом Парламента Республики Молдова, в 2009 году был избран вице-спикером XVIII парламентского созыва.

В настоящий момент Александр Стояногло занимается общественной деятельностью и в рамках гражданской дипломатии способствует урегулированию законодательных и политических противоречий между центральной и региональной властью. 1496480110_1486468247_1482931748_dsc_8429 (1)http://gagauzinfo.md/index.php?newsid=33341