„Dacă pentru moldoveni M. Ciakir va rămâne înscris în cartea de aur a Basarabiei, atunci pentru găgăuzi M. Ciakir este un apostol, care edita cărţi în limba lor maternă”
Nicolae Costenco
Anul acesta, îl omagiem pe cel, al cărui nume poartă filiala noastră, Mihail Ciachir- profesor, protoereu, cărturar găgăguz, iniţiator al cărţilor tipărite în limbile română şi găgăuză.
Una dintre figurile proeminente pe care le-au dat găgăuzii culturii basarabene a fost clasicul culturii găgăuze, scriitorul Mihail Ciachir (Ceachir, Cekir) (27.IV.1861, Ceadâr-Lunga, Tighina – 8.IX.1938, Chişinău, înmormântat la Cimitirul Central Ortodox). Biografia lui este mult asemănătoare cu alte biografii ale preoţilor din generaţia sa.
A făcut studii la Şcoala Duhovnicească, ca mai apoi să înveţe la Seminarul Teologic din Chişinău (1871-1881). În 1884 este hirotonisit preot şi slujeşte la Biserica Seminarului Teologic, unde câţiva ani activase în calitate de profesor, predând religia, limbile greacă şi rusă. Mai apoi a fost paroh la Biserica „Mazarache” (1884-1919). A fost şi deputat în zemstva gubernială din 1905 până în 1908. În 1904 a tipărit un ziar în limba găgăuză, publicaţie din care până astăzi n-au fost depistate niciun exemplar.
Pe tărâmul cărturăresc s-a afirmat plenar ca un autor al Dicţionarului găgăuzo-român, al dicţionarului Rusesc şi moldovenesc cuvântelnic (1907), precum şi al volumelor: Evanghelia (Chişinău, 1909); Datoria şi stăpânirea Blagocinilor, adecă a privighitorilor pentru buna orânduială (Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău, vol. XVI, Chişinău, 1925); Obiceiurile religioase ale găgăuzilor. Curbanele sau Sacrificiile (Viaţa Basarabiei, 1934, nr. 6); Obiceiuri religioase ale găgăuzilor din Basarabia. Obiceiuri la naştere şi botez (Viaţa Basarabiei, 1934, nr. 7-8); Moralitatea găgăuzilor din Basarabia (Viaţa Basarabiei, 1935, nr. 2); Originea găgăuzilor (Viaţa Basarabiei, 1933, nr. 9); Dicţionar gagauzo (tiurco)-român pentru găgăuzii din Basarabia (Chişinău, 1938) ş.a.
Poetul basarabean la rândul lui a devenit obiectul unui studiu, Memoriei pr. Alexie Mateevici (Raza, nr. 400, 26 august 1937), pe care părintele Mihail Ciachir l-a scris nu cu mult timp înainte de moartea sa. Şi prin acest gest a conferit acestui material o semnificaţie deosebită.
Acest destin de preot şi pedagog arată cât de mult contează în cultura Basarabiei îngemănarea etnică şi convieţuirea spirituală a diverselor etnii. Respectul reciproc este chezăşia păcii şi bunei înţelegeri pe această palmă de pământ. Fapt demonstrat cu prisosinţă de predecesorii noştri…
