Conferința științifico- practică cu participare internațională „Unitatea personalităților istorice”


Anul acesta,  îl omagiem pe cel, al cărui nume poartă filiala noastră, Mihail Ciachir- profesor, protoereu, cărturar găgăguz, iniţiator al cărţilor tipărite în limbile română şi găgăuză.

Una dintre figurile proeminente pe care le-au dat găgăuzii culturii basarabene a fost clasicul culturii găgăuze.

 Conferința științifico- practică cu participare internațională ”Unitatea personalităților istorice”, a avut loc la Universitatea de Stat din Moldova,  Facultatea de Teologie, la data de 8 septembrie- ziua comemorării Protoiereului M.Ceachir (160 de ani).  

Evenimentul a început cu Slujba parastasului la Biserica ”Întâmpinarea Domnului” Universitatea de Stat din Republica Moldova. Ceremonia a urmat cu inaugurarea oficială a Sălii- muzeu ”Protoereu Mihail Ceachir” în incinta Bisericii ”Întâmpinarea Domnului” a USM. Aici a fost prezentată expoziția de carte mobilă dedicate biografiei și patrimoniului științific și cultural al profesorului remarcabil al popoarelor moldovenesc și găgăuz.

Mesajul de salut a fost susținut de Igor Șarov, rectorul USM, Irina Constantinova, directorul Centrului de Cercetări Științifice al Gagauziei „M.V.Marunevici”.

Prot. Octavian Moșin, dr conf.univ. Universitatea de Stat din Republica Moldova a început ședința în plen cu prezentarea volumului „Slujirea protoiereului Mihail Ceachir” în calitate de coautor.

Conferința a urmat cu cele două sesiuni: istorie și culturologie „Activitatea de cercetare științifică și de iluminare ale pr. Mihail Ceachir” precum  educație și învățământ „Din istoria formării și dezvoltării tradițiilor educaționale în UTA Gagauzia și Republica Moldova.”

  Aici, au luat parte dr. Stepan Bulgar, dr., membru al Departamentului de Istorie și Etnografie al Centrului de Cercetare Științifică al Gagauziei „M.V.Marunevici”, Vitali Sîrf, dr., membru al Centrului de Cercetări Științifice al Gagauziei profesori istorici „M.V.Marunevici”, Ivan Duminică, doctor habilitați în istorie, Societatea Științifică a Bulgariștilor din Republica Moldova, profesori universitari, cu prezentări remarcabile despre viața și activitatea ilustrului protoiereu, profesor, folclorist  M.Ceachir.

Pe tărâmul cărturăresc s-a afirmat plenar ca un autor al Dicţionarului găgăuzo-român, al dicţionarului Rusesc şi moldovenesc cuvântelnic (1907), precum şi al volumelor: Evanghelia; Dicţionar gagauzo (tiurco)-român pentru găgăuzii din Basarabia (Chişinău, 1938) ş.a. Diana Nicoglo,dr., Centrului de Cercetare Științifică al Gagauziei „M.V.Marunevici” a prezentat comunicarea ”Colecțiile din muzeele găgăuze despre instituțiile de învățământ din Bugeac”.

Între tradiții și dorința pentru un viitor


Până în prezent, au loc dezbateri științifice despre istoria și originea găgăuzilor: cine sunt ei, de unde au venit? Conform unei versiuni, ei sunt descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani. În perioada Imperiului Otoman, turcii i-au numit „ciocuri drepte” (încăpățânați) din cauza refuzului de a adopta religia islamică. Rămânând ortodocși, găgăuzii au păstrat în cultura și tradițiile lor multe superstiții și ritualuri păgâne, care sunt repectate până în ziua de azi. Pe teritoriul actual al Moldovei, găgăuzii au început să se mute în grupuri foarte mari acum 200 de ani, stabilindu-se în stepa pustie a Bugeacului. Anume aici s-a format conștiința găgăuzilor, consideră istoricii.

Un alt detaliu interesant: găgăuzii din Bulgaria, Grecia, România, Turcia (partea europeană) au tendința de a se contopi în națiunea titulară. Savanții au numit acest fenomen „etnicitate dublă”. Și doar aici, în Moldova, și în raioanele din sudul regiunii Odessa, Ucraina, ei au reușit să-și păstreze identitatea. Nicăieri dezvoltarea etnoculturală a poporului nu a căpătat un impuls atât de puternic ca pe teritoriul Moldovei contemporane.

În prezent costumul tradiţional al găgăuzilor nu s-a păstrat. În localităţile rurale femeile continuă să poarte haine de culori întunecate. Atributul obligatoriu este şorţul, baticul, cojocelul. În setul pentru bărbaţi cele mai statornice elemente sunt cojocelul, căciula din caracul sau pălăria din pâslă. Purtători ai coloritului naţional sunt persoanele în etate.

Îmbrăcămintea pentru copii. Îmbrăcămintea pentru copii repeta hainele adulţilor în forme simplificate în croială: la fetiţe cămaşa şi rochia (cu mâneci sau fără mâneci), se completau cu şorţ şi batic, legat în modul “dartılı”. Fetiţele la fel purtau cercei ieftini cumpăraţi cu mărgeluţe azurii, care conform datinei se considerau talisman. Chiar şi cele mai mici găgăuze se încingeau cu brâie elegante cu cătăramă argintată. Îmbrăcămintea obişnuită pentru băieţei erau pantalonii din postav şi cămaşa din pânză. Peste ele purtau pieptare căptuşite (keptar, güüslük) şi jachete căptuşite cu blană sau matlasate cu lână. Adolescenţilor, iar uneori şi celor mai mici le coseau bondiţe (keptar, bondița, poşkina). Acopremânt pentru cap serveau căciulile din blană (kalpak), confecţionate ca şi penrtu maturi, dar mai des din caracul alb. Celor mici le coseau sau împleteau scufiţe (tакä), împodobite cu panglici cusute, dantelă şi neapărat cu mărgeluţe albastre şi roşii – «împotriva deochiului». Încălţăminte specială pentru copii nu exista. În mare parte, copiii mergeau desculţi. Pe timp rece, micuţii stăteau în casă. Pentru cei mai mari confecţionau opinci. Copiilor le cumpărau foarte rar încălţăminte din piele, chiar şi în familile avute47.
Alimentația tradițională. Alimentaţia găgăuzilor după strămutarea lor pe teritoriul Basarabiei dezvoltat sub influență culturii moldovenilor şi a altor grupuri etnice vecine nu s-a schimbat semnificativ.

Cu toate acestea, etnia găgăuză nu este prea numeroasă. „În prezent, în Moldova, sunt mai puțin de 150 de mii de găgăuzi. Conform diferitelor estimări, în lume sunt între 220 de mii și 250 de mii de găgăuzi”, susține Vitalii Sîrf.

https://newsmaker.md/ro/gagauz-adamli%D1%81-cum-moldova-a-devenit-casa-comuna

Un apostol pe tărâmul cărturăresc


Mihail Ciachir: 27.IV.1861 – 08.IX.1938

Protoiereul Mihail Ciachir a fost un educator basarabean, cel mai strălucit reprezentant al clerului de origine găgăuză: fondatorul gramaticii limbii găgăuze, creator de manuale și dicționare, profesor, personalitate publică, scriitor, om de știință care și-a dedicat toată viața slujirii găgăuzilor și integrării culturii găgăuze în  identitate națională basarabeană.

Educaţie

1871: Școala primară din Ceadâr-Lunga

1871 – 1875: Școala teologică din Chișinău a absolvit cu brio, la sfârșitul studiilor a primit certificatul de merit

1875 – 1881: A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău cu brio, la finalizarea claselor a V-a și a VI-a a fost onorat cu premiul „cărți utile pentru un succes excelent și un comportament meritoriu”

Ordonare / Tonsură / Hirotonire

15.VIII.1884 – hirotonit preot

07.IV.1905 – ridicat la rangul de protoiereu „pentru slujbe în departamentul spiritual”.

Locurile de serviciu / Funcții

07.IX.1881 – 15.VIII.1884: Eparhia Chișinăului și Hotinului, școala teologică Chișinău, clasa pregătitoare și profesor de caligrafie.

Eparhia Chișinăului și Hotinului

Profesor al școlii duminicale, școala de cântăreți, cateheză, școala surorilor îndurării din comunitatea Gerbov.

15.VIII.1884 – 1919 Eparhia Chișinăului și Hotinului, Chișinău, biserica Sretenskaya la școala teologică Chișinău, protoiereu (până la 07.IX.1905 – preot). Membru al Consistoriului spiritual de la Chișinău (05.V.1901–25.VII.1914).

Biserica Sretenskaya la școala teologică din Chișinău

1922 – 1933 : România, Chișinău, Biserica de mijlocire a Preasfințitei Fecioare Maria la orfelinat pentru băieți „Regina Maria” protoiereu, stareț. Membru al Consiliului Frăției Ortodoxe Hristo-Rojdestvenskoe de la Chișinău.

Sursa: https://tinyurl.com/b26yjhme