Mafia Quest: Orașul Cărților


Astăzi, am fost predestinați să găzduim „Mafia” în incinta B.M „BP Hasdeu” la filiala „Mihail Ciachir”, împreună cu prietenii noi. Cu toții am fost onorați să facem cunoștință cu acest grup divers de persoane talentate de la CLT Rîșcani, ne-a plăcut foarte mult pregătirea pentru acest joc mai ales când toate pregătirile pentru joc s-au terminat: măștile, mănușile, sacii pentru fiecare jucător, dar și desigur cărțile.

Deci așa jocul și-a dat start.

Masa de Joc „The Big Eight” s-a adunat. Toată lumea a jucat Mafia, jocul s-a promis să fie fierbinte … Și după ce cărțile au fost împărțite, a rămas să decidem unde ne vom trezi.

Am fost teleportați în „Orașul Cărților” (Biblioteca).

Pentru început, participanții își pun întrebări sofisticate unul celuilalt analizându-se pentru a depista înșelăciunea mafiei. Pe parcursul jocului s-a realizat planul pentru victorie, s-au discutat greșelile, ne-am amintit încă o dată de momentele amuzante din joc și am memorat această zi făcând fotografii pentru amintire la Filiala „Mihail Ciachir” care îi va încălzi inimile pentru mult timp.

Ei bine, așa cum se spune, să fie o companie, iar loc va exista întotdeauna! Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, Filiala „Mihail Ciachir”.

Între tradiții și dorința pentru un viitor


Până în prezent, au loc dezbateri științifice despre istoria și originea găgăuzilor: cine sunt ei, de unde au venit? Conform unei versiuni, ei sunt descendenți ai popoarelor turcice, care au venit din Munții Altai în Balcani. În perioada Imperiului Otoman, turcii i-au numit „ciocuri drepte” (încăpățânați) din cauza refuzului de a adopta religia islamică. Rămânând ortodocși, găgăuzii au păstrat în cultura și tradițiile lor multe superstiții și ritualuri păgâne, care sunt repectate până în ziua de azi. Pe teritoriul actual al Moldovei, găgăuzii au început să se mute în grupuri foarte mari acum 200 de ani, stabilindu-se în stepa pustie a Bugeacului. Anume aici s-a format conștiința găgăuzilor, consideră istoricii.

Un alt detaliu interesant: găgăuzii din Bulgaria, Grecia, România, Turcia (partea europeană) au tendința de a se contopi în națiunea titulară. Savanții au numit acest fenomen „etnicitate dublă”. Și doar aici, în Moldova, și în raioanele din sudul regiunii Odessa, Ucraina, ei au reușit să-și păstreze identitatea. Nicăieri dezvoltarea etnoculturală a poporului nu a căpătat un impuls atât de puternic ca pe teritoriul Moldovei contemporane.

În prezent costumul tradiţional al găgăuzilor nu s-a păstrat. În localităţile rurale femeile continuă să poarte haine de culori întunecate. Atributul obligatoriu este şorţul, baticul, cojocelul. În setul pentru bărbaţi cele mai statornice elemente sunt cojocelul, căciula din caracul sau pălăria din pâslă. Purtători ai coloritului naţional sunt persoanele în etate.

Îmbrăcămintea pentru copii. Îmbrăcămintea pentru copii repeta hainele adulţilor în forme simplificate în croială: la fetiţe cămaşa şi rochia (cu mâneci sau fără mâneci), se completau cu şorţ şi batic, legat în modul “dartılı”. Fetiţele la fel purtau cercei ieftini cumpăraţi cu mărgeluţe azurii, care conform datinei se considerau talisman. Chiar şi cele mai mici găgăuze se încingeau cu brâie elegante cu cătăramă argintată. Îmbrăcămintea obişnuită pentru băieţei erau pantalonii din postav şi cămaşa din pânză. Peste ele purtau pieptare căptuşite (keptar, güüslük) şi jachete căptuşite cu blană sau matlasate cu lână. Adolescenţilor, iar uneori şi celor mai mici le coseau bondiţe (keptar, bondița, poşkina). Acopremânt pentru cap serveau căciulile din blană (kalpak), confecţionate ca şi penrtu maturi, dar mai des din caracul alb. Celor mici le coseau sau împleteau scufiţe (tакä), împodobite cu panglici cusute, dantelă şi neapărat cu mărgeluţe albastre şi roşii – «împotriva deochiului». Încălţăminte specială pentru copii nu exista. În mare parte, copiii mergeau desculţi. Pe timp rece, micuţii stăteau în casă. Pentru cei mai mari confecţionau opinci. Copiilor le cumpărau foarte rar încălţăminte din piele, chiar şi în familile avute47.
Alimentația tradițională. Alimentaţia găgăuzilor după strămutarea lor pe teritoriul Basarabiei dezvoltat sub influență culturii moldovenilor şi a altor grupuri etnice vecine nu s-a schimbat semnificativ.

Cu toate acestea, etnia găgăuză nu este prea numeroasă. „În prezent, în Moldova, sunt mai puțin de 150 de mii de găgăuzi. Conform diferitelor estimări, în lume sunt între 220 de mii și 250 de mii de găgăuzi”, susține Vitalii Sîrf.

https://newsmaker.md/ro/gagauz-adamli%D1%81-cum-moldova-a-devenit-casa-comuna